Tipuri de structuri din lemn pentru construcția caselor
Să te muți la casa ta este unul dintre cele mai minunate lucruri pe care le poți face în viață. Însă știi cum e vorba aia românească: până ajungi la Dumnezeu… te mănâncă sfinții. Construcția unei case este un proces laborios care necesită timp, bani, o echipă profesionistă, dar și capacitatea de a lua decizii bune. Noi îți putem veni în ajutor cu toate aceste aspecte, însă credem că e de datoria noastră să ne asigurăm că ești cât se poate de informat înainte să iei decizii care-ți vor influența viața mulți ani de acum încolo.
Având în vedere creșterea în popularitate a caselor din lemn pe meleagurile noastre și a multitudinii de informații aflate doar la un click distanță, ne-am gândit să-ți venim în ajutor cu o sinteză a celor mai folosite tipuri de structuri din lemn în construcția locuințelor.
1. Structura tip BALON
Această metodă de construcție de casă pe structură din lemn datează din anii 1880, fiind foarte populară în regiunea Americii de Nord până prin anii 1930. Are la bază folosirea dulapilor cu secţiuni transversale de 50 mm x 100 mm şi 50 mm x 200 mm, asamblaţi prin cuie.
Tehnica structurii de tip balon a fost dezvoltată de Augustin Taylor, care a folosit-o pentru prima dată în 1883 la biserica ,,Sf. Maria” din localitatea Fort Dearborn, statul Illinois, fiind mai ieftină decât structurile din bârne şi deschizând totodată perspectiva unor case cu forme diferite de forma clasică, de tip „cutie”.
Comparativ cu ce se folosea până atunci, această structură era foarte uşoară – de unde și denumirea de ,,balon”, dată de scepticii care credeau că o să fie luată de vânt la prima rafală mai puternică. Adevărul e că a fost, pentru acea vreme, o minune inginerească, tehnica fiind folosită încă 50 de ani de-atunci încolo.
Ca idee generală, structura de tip balon are două etape principale:
- etapa formării unor cadre uşoare aşezate pe traverse de contact lemn – fundaţie şi obţinerea unui cadru spaţial prin îmbinarea cadrelor plane şi prin contravântuirea lor;
- etapa formării pereţilor structurali, pereţilor portanţi şi a diafragmelor ce vor ,,metamorfoza” cadrul spaţial în structura finală;
Particularitatea sistemului constă în continuitatea montanţilor pereţilor pe toată înălțimea structurii. Acest lucru vine însă cu un dezavantaj major: având în vedere că montanții adiacenți între placarea structurală și cea de închidere formează numeroase „hornuri”, comportarea la foc este total nefavorabilă.
Sursă foto: Wikimedia Commons
2. Structura de tip platformă-etaj
Structura de tip platformă-etaj folosită în construcția caselor din lemn derivă din cea de tip balon. Tot în SUA își are rădăcinile, principala sa particularitate fiind întreruperea montanţilor pereţilor şi a stâlpilor cadrelor în dreptul planşeelor.
Structură tip platformă–etaj: a) [22] Schema sistemului; b) [2]; [4] Schema de principiu; 1 – peretele cutiei rigide ce asigură transferul reacțiunilor structurii din lemn fundațiilor; 2 – traversă de contact lemn-fundație (peretele cutiei rigide); 3 – montant; 4 – contravântuiri; 5 – traversă superioară dublă (centură-grindă dispusă peste montanți); 6 – stâlpi ai unui cadru ușor; 7 – traversă superioară dublă (grindă continuă dispusă peste stâlpi deşi); 8 – blocatori; 9 – placare structurală; 10 – grinzi de planşeu; 11 – elemente de bordare ale planșeului; 12 – grinzi de bordare ale planşeului; 13 – pardoseală structurală; 14 – traversă inferioară simplă (centură-grindă continuă dispusă peste nivelul pardoselii structurale a planşeului de rezemare); 15 – traversă inferioară simplă (grindă continuă dispusă peste nivelul pardoselii structurale a planşeului de rezemare); 16 – grinzi-tirant (tip coardă); 17 – podină de lucru; 18 – căpriori; 19 – astereală structurală
Etapele acestui sistem sunt, de regulă, următoarele:
- realizarea la sol, pe orizontală, a cadrelor uşoare contravântuite;
- asamblarea, în poziţie verticală, a cadrelor plane într-un cadru spaţial;
- transformarea, prin placare structurală, a unor porţiuni din cadrul spaţial în pereţi structurali.
Sistemul, denumit în engleză „platform framing”, și-a dovedit eficiența în timp, astfel că cele mai multe case din lemn nord-americane sunt realizate pe o structură de acest gen. De ceva vreme, câștigă în popularitate și pe alte continente, inclusiv în Europa, pentru că are numeroase avantaje. Dintre ele, amintim:
- Rezistența la cutremure: Comportarea unei case la seism este direct proporțională cu greutatea ei. Cum o casă din lemn poate fi de până la patru ori mai ușoară decât cea clasică, pe zidărie, e clar că forța seismică care acționează asupra ei e mult mai mică.
- Pierderile materiei prime sunt mici: Se folosește cât mai mult din lemn.
- Realizarea structurii nu este condiționată de anotimp: Poți să construiești liniștit/ă și vara, și iarna.
- Arhitectura e flexibilă: Casa nu trebuie să aibă o anumită formă structurală (cubică, de exemplu), astfel că îți poți pune imaginația la treabă.
- Permite înglobarea izolației termice în structura pereților: În acest fel, câștigi spațiu la interior.
3. Structură de tip timberframe
Dacă ai ajuns până aici, probabil îți închipui că structura de tip timberframe nu este altceva decât o optimizare a structurii de tip platformă-etaj.
Grație tehnologizării și evoluției ingineriei de construcții, acum se pot folosi panouri prefabricate din lemn pentru pereți și planșeu – în esență, acesta este elementul diferențiator al structurii de tip timberframe.
De regulă, panourile prefabricate din lemn se fac în afara sitului de construcție, într-o fabrică specializată, astfel asigurând:
- o precizie ridicată (uită de ruletă și creion – acum se folosesc mașinării, tehnici de calcul și tehnologii sofisticate, ceea ce garantează un control strict al calității);
- simplificarea montajului și reducerea timpului necesar acestei etape (practic, e ca un joc de lego pentru oameni mari, sub forma de kit pentru case prefabricate);
- reducerea pierderilor de materie primă la zero (până și resturile de lemn au o întrebuințare în acest proces);
- asigurarea și verificarea produselor finite din fabrică.
Am scris AICI mai pe larg despre toate beneficiile unei case pe timberfame. Pe scurt, ar mai fi vorba de:
- montajul și construcția nu depind de temperatură sau de alți factori meteorologici;
- lemnul este un material durabil, rezistent, versatil, și are cea mai scăzută amprentă de carbon dintre materiile prime folosite în construcții;
- structura fiind ușoară, casa pe timberframe este mai rezistentă la cutremure, iar costurile fundației sunt reduse;
- izolația termică este dublă: izolația termică se include în montanți și suplimentar, pe fața exterioară, se aplică un termosistem pentru izolarea termică a fațadelor.
Dacă ai întrebări sau pur și simplu vrei să știi mai multe, dă-ne un semn și ne vom strădui să te ajutăm să iei o decizie informată.
